Primii pelerini de la Nicula au început să sosească de la începutul săptămânii. Mii de oameni au ajuns la mănăstire însă vineri seara. În ciuda ploii de vineri şi a noroiului, pelerinii şi-au petrecut noaptea sub cerul liber.
Sâmbătă dimineaţa, sărbătoarea religioasă a căpătat aspect de campanie electorală. La Nicula au ajuns premierul Emil Boc, preşedintele PD-L, şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, liderul PSD. Cei doi au fost însoţiţi de o liotă de politicieni, care s-au înghesuit în strana de pe deal. La mănăstirea de călugări, slujba a fost oficiată de mitropolitul ortodox Bartolomeu Anania, iar la biserica parohială din sat, de către episcopul greco-catolic Florentin Crihălmeanu.
Mănăstirea Nicula este cel mai important centru de pelerinaj din această regiune. Cel mai important este pelerinajul anual care are loc în fiecare 15 august. Oamenii vin să se închine în faţa unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, despre care pelerinii cred că ar fi făcătoare de minuni, pictată de preotul Luca din Iclod. Cronicile şi rapoartele armatei austriece arată că, la începutul secolului XVIII, icoana ar fi lăcrimat. Mai întâi, icoana a fost luată din biserica din sat de către stăpânul domeniului, contele Kornis. Sătenii s-au plâns autorităţilor austriece şi au deschis un proces. Sătenii din Nicula au ajuns la Viena, unde a fost dusă şi examinată icoana făcătoare de minuni. Ea a fost expusă cu cinste în catedrala Sfântul Ştefan din capitala imperiului. Împăratul austriac a decis ca icoana să fie expusă într-o biserică la marginea satului, unde să poată fi venerată de toţi ardelenii, indiferent de credinţă ori de naţie. În jurul bisericii care adăpostea icoana făcătoare de minuni, călugării greco-catolici din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare au ridicat un schit, înălțat la rangul de mănăstire de către episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, cel care avea să devină apoi primul cardinal român din istoria Bisericii Catolice.
În anul 1948, când Biserica Greco-Catolică a fost interzisă de comuniști, călugării au fost arestați. Superiorul mănăstirii, Leon Man, a fost ucis în bătaie în Penitenciarul Gherla. Mănăstirea a fost confiscată și dată Bisericii Ortodoxe, care o folosește și în prezent. Numai că întreg complexul monahal este revendicat de greco-catolici, vechii proprietari. Cu toate acestea şi în ciuda unei interdicţii judecătoreşti, călugării ortodocşi lasă vechea biserică de zid a mănăstirii să se prăbuşească şi au început construirea ilegală a unei noi biserici în vechiul complex monahal greco-catolic.