Negocierile pe tema gazoductelor care ar urma să lege Europa de zona zăcămânintelor in jurul Mării Caspice arată obtuzitatea unor politicieni din vechea Europă. Pur și simplu, aceștia nu înțeleg faptul că propunerile Rusiei, adică South Stream și North Stream, nu sunt decât niște diversiuni și că aceste proiecte nu vor reduce în nici un fel dependența față de gazul rusesc.
Recent, comisarul european pentru Energie, Gunther Ottinger, afirma cu tupeul prostului că prioritatea Uniunii Europene este gazoductul North Stream, apoi, reabilitarea gazoductului care leagă Austria de Rusia, apoi South Stream și, abia prin anul 2018, gazoductul Nabucco. Nu știu în numele cărei Uniuni Europene vorbește Ottinger, pentru că statele Uniunii pun accent pe diversificarea surselor de energie, nu pe legarea cu noi gazoducte de Rusia. Iar proiectul Nabucco este singurul care îndeplinește această condiție, prin faptul că el asigură accesul Europei la sursele de gaz din zona Mării Caspice, în special la cele din Azerbaidjan. Iar acest proiect, chiar dacă nu elimina dependența Europei de gazul rusesc, o elimină sensibil.
Desigur, dacă Rusia ar fi o democrație, dependența energetică ar fi, poate, mai ușor de acceptat. Însă, cum ea este condusă după capriciile țarului Vladimit Putin, această dependență devine de temut. Iar Rusia a venit cu ideea South Stream tocmai pentru a discredita ideea Nabucco.
În acest context, declarațiile comisarului european pentru Energie sunt mai mult decât simple tâmpenii. Ele denotă o prostie greu de imaginat pentru cineva care a ajuns într-o asemenea poziție. Sau, mai grav, denotă corupție. Și asta pentru că Kremlinul ori diferiți miliardari ruși nu s-au dat niciodată în lături să cumpere, pe bani grei, politicieni occidentali. Fostul cancelar german, Gerhardt Schroeder, care a fost recompensat cu un post foarte bine plătit în managementul Gazprom după ce, în perioada în care conducea Guvernul federal al Germaniei, a susținut proiectul North Stream, este doar un exemplu în acest sens.
Iar în actualul context, lamentările cretine ale unora care plâng pentru că, în 1944, România ar fi trădat statul nazist care legitimase smulgerea a trei provincii românești din trupul țării, devin ridicole. În acest moment, Germania își trădează fără menajamente aliații din NATO și din Uniunea Europeană pentru a face pe plac Rusiei. Iar aliații Germaniei, adică România, Polonia ori Țările Baltice știu, la fel ca și foștii locuitori ai RDG, cât de blândă a fost îmbrățișarea ursului rusesc. Și toate acestea se întâmplă în contextul în care, potrivit analistului francez Dominique Moisi, Vladimir Putin vrea să trăiască precum Roman Abramovici și să conducă precum Stalin.
Desigur, dacă Rusia ar fi o democrație, dependența energetică ar fi, poate, mai ușor de acceptat. Însă, cum ea este condusă după capriciile țarului Vladimit Putin, această dependență devine de temut. Iar Rusia a venit cu ideea South Stream tocmai pentru a discredita ideea Nabucco.
În acest context, declarațiile comisarului european pentru Energie sunt mai mult decât simple tâmpenii. Ele denotă o prostie greu de imaginat pentru cineva care a ajuns într-o asemenea poziție. Sau, mai grav, denotă corupție. Și asta pentru că Kremlinul ori diferiți miliardari ruși nu s-au dat niciodată în lături să cumpere, pe bani grei, politicieni occidentali. Fostul cancelar german, Gerhardt Schroeder, care a fost recompensat cu un post foarte bine plătit în managementul Gazprom după ce, în perioada în care conducea Guvernul federal al Germaniei, a susținut proiectul North Stream, este doar un exemplu în acest sens.
Iar în actualul context, lamentările cretine ale unora care plâng pentru că, în 1944, România ar fi trădat statul nazist care legitimase smulgerea a trei provincii românești din trupul țării, devin ridicole. În acest moment, Germania își trădează fără menajamente aliații din NATO și din Uniunea Europeană pentru a face pe plac Rusiei. Iar aliații Germaniei, adică România, Polonia ori Țările Baltice știu, la fel ca și foștii locuitori ai RDG, cât de blândă a fost îmbrățișarea ursului rusesc. Și toate acestea se întâmplă în contextul în care, potrivit analistului francez Dominique Moisi, Vladimir Putin vrea să trăiască precum Roman Abramovici și să conducă precum Stalin.
