Primii pelerini au ajuns la Nicula încă de joi. „Suntem din Maramureş şi am venit să ne rugăm la Fecioara Maria pentru sănătate”, a spus o femeie care cobora agale dealul de la Nicula. Pelerinii s-au cazat ori în dormitoarele puse la dispoziţie de către mănăstire, ori la săteni. Unii au dormit în case, alţii în şurile cu fân. Au fost şi pelerini care şi-au încropit adăposturi în pădurea de la marginea satului ori care au vegheat sub cerul liber.
Şi anul acesta, catolicii şi ortodocşii au serbat separat Adormirea Maicii Domnului. În biserica parohială din sat, liturghia a fost oficiată de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu. El le-a spus oamenilor că „sărbătoarea datează din secolul VI în Orient şi din secolul VII în Occident”. La vechea mănăstire catolică bazilitană, folosită în prezent de Biserica Ortodoxă, slujba a fost oficiată de PS Irineu Bistriţeanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului. Mitropolitul ortodox al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu Anania, nu a putut urca anul acesta la mănăstire, din cauza stării precare de sănătate.
Ca de obicei, politicienii s-au înghesuit în strană, ca să fie văzuţi de alegători. Inclusiv unii parlamentari implicaţi în scandaluri sexuale.
La finalul slujbei, pelerinii au fost răsplătiţi cu 25.000 de porţii de sarmale şi cu 50.000 de felii de cozonac. De asemenea, tot la final, a început tradiţionalul bâlci de Sfântă Maria Mare, în care pantofii de plastic stăteau alături de pepeni şi de ceaune, iar acestea lângă tarabele cu cărţi religioase. În fiecare an se adună atât de mulţi pelerini la Nicula deoarece oamenii vor să se închine în faţa icoanei pictate de preotul Luca din Iclod. O serie de rapoarte oficiale ale armatei austriece arată că icoana ar fi lăcrimat, iar de atunci este considerată drept făcătoare de minuni.