Aflat în Piața Unirii, la intersecția cu str. Napoca, Palatul Rhédey poartă numele familiei care l a cumpărat la începutul secolului al XVIII lea.
Pe la 1500, pe locul actualului palat Rhédey, se aflau patru case aparținând patricienilor clujeni. Pe locul acelor case s a ridicat Palatul Rhédey, construit în stil eclectic. În epoca construcției palatului, actuala stradă Napoca se numea ulița Fânului, întrucât din zona complexului Hasdeu până aproape de Mănăștur se întindeau Fânațele Clujului.

Prin sala de bal aflată în interiorul clădirii, palatul Rhédey își leagă numele și de istoria teatrului maghiar din Transilvania. O placă comemorativă amintește că în acest loc s a aflat o primă instituție maghiară de teatru din Cluj, care a luat ființă la 17 noiembrie 1792.
În anii 1680 1690, clădirea a fost cumpărată de aristocratul László Székely, a cărui soție, Sara de Bulușd, era fiica unui boier din Moldova. Din inițiativa Sarei și sub directa ei supraveghere, în 1698, clădirea a fost refăcută. Aproape de intrare, pe partea stângă a ei, curtea interioară a palatului păstrează și azi blazonul Sarei.
În secolul al XVIII lea, casa este unificată cu alte trei case vecine de pe ulița Fânului și tot atunci, proprietarul János Rhédey adaugă vechii clădiri încă un etaj.
Pe frontispiciul imobilului se găsește blazonul lui Rhédey, cu inițialele RJ, precum și semnul coroanei de nobil cu nouă perle vizibile, însemnul rangului de conte. A mai existat încă un blazon pe peretele clădirii, distrus prin deceniul al șaselea al secolului XX, blazon refăcut cu ocazia renovării clădirii.

Una dintre celebrele locatare a Palatul Rhédey a fost Claudia Rhedey de Kis Rhede, care este stră stră bunica reginei Elisabeta a II a a Marii Britanii. Claudia Rhedey de Kis Rhede este fiica contelui Ladislau Rhedey de Kis Rhede și a baronesei Agnes Inczedi. Ea și a petrecut o mare parte a adolescenței în Palatul Rhedey. Se spune că la un bal, Claudia l a cunoscut pe ducele Alexander de Wurtemberg, fiul lui Louis von Wutemberg. Cei doi tineri s au plăcut și au decis să se încheie o căsătorie morganatică, dar tatăl Claudiei, s a opus. După moartea lui, survenită în 1835, Claudia s a căsătorit cu Alexander de Wurtemberg devenind contesă de Hohenstein. Din căsătoria lor au rezultat trei copii: Claudine, Amalie și Francis, care urmare a regulilor căsătoriei morganatice au moștenit doar titlul mamei, neavând nici un drept asupra titlului și moștenirii tatălui lor. Clauda a decedat la doar 29 de ani, în condiții incerte. Potrivit unor surse, Claudia însărcinată cu cel de al patrulea copil s a dus să și viziteze soțul la Graz, în Austria. Dificultatea drumului a obosit o peste măsură, declanșând nașterea prematură, iar sângerarea abundentă care a urmat i a cauzat decesul. Alte surse susțin ipoteza unui accident de călătorie suferit în Germania.
Ultima dorință a Claudiei a fost aceea de a fi înmormântată la Sângeorgiu de Pădure, localitate în care s a născut.