OPINIE. Despre fake news în perioada comunistă sau ce serbăm cu adevărat pe 9 mai

Autor: Claudiu.Padurean din 9 mai 2017, Vizualizari: 1 135

OPINIE. Despre fake news în perioada comunistă sau ce serbăm cu adevărat pe 9 maiÎn toată România sunt organizate azi diverse celebrări publice care marchează o mulţi de evenimente. Însă foarte puţini români ştiu ce sărbătoresc azi, pentru că mentalul colectiv este marcat de nişte fake news care datează din perioada comunistă. Autorităţile publice din România au vrut să transforme 9 mai într-un soi de gulaş cu ciocolată şi ulei de peşte sau un fel cafea 3 în 1. În realitate, azi serbăm un singur lucru: Ziua Europei.


Dacă ne luăm după comunicatele oficiale, azi am serba trei lucruri: ziua victoriei împotriva Germaniei, Ziua Europei şi Ziua Independenţei. Să le luăm pe rând.

 

Capitularea Germaniei nu a avut loc în data 9 mai 1945, ci în seara de 8 mai 1945, la ora 23.01, ora Germaniei. De aceea toată Europa, dar şi statele din America de Nord sau Australia şi Noua Zeelandă serbează sfârşitul războiului din Europa în 8 mai. La Moscova trecuse de miezul nopţii, iar ruşii au început să serbeze victoria împotriva Germaniei în 9 mai. În România ocupată de sovietici a fost utilizată data falsă de 9 mai şi aşa a rămas până acum, în dispreţul principiului care spune că Tempus regit actum. Desigur, în sens juridic, acest lucru înseamnă că prevederile unui act trebuie interpretate în conformitate cu regulile legale în vigoare la data semnării respectivului document, dar în sens istoric acest principiu poate fi interpretat şi în sensul stabilirii datei exacte a unui document juridic cu valoare istorică. Este cazul capitulării Germaniei.

 

În plus, trebuie să ţinem cont că România nu ar prea avea ce să sărbătorească, în condiţiile în care cea mai mare parte a războiului a luptat de partea Germaniei împotriva URSS, care cotropise Basarabia şi Bucovina de Nord. La Conferinţa de Pace de la Paris, Naţiunile Unite nici măcar nu au recunoscut cobeligeranţa României, care a făcut parte din tabăra învinşilor. Singurul câştig al României a fost recuperarea Transilvaniei de Nord de la un alt stat învins, Ungaria. Însă poate că Transilvania de Nord nu ar fi fost retrocedată dacă Regele Mihai I al României nu ar fi decis la 23 august 1944 să scoată România din războiul contra Naţiunilor Unite. Şi nici nu este foarte frumos ca România să serbeze înfrângerea Germaniei. Cred că mai corect ar fi să celebreze sfârşitul războiului din Europa. Azi, unul dintre cei mai importanţi aliaţi di României este Germania, de data aceasta o Germanie democratică, nu una condusă de nazişti. Iar Rusia dictatorului Vladimir Putin se numără în continuare printre duşmanii României. Nu înseamnă că ruşii de rând sunt duşmanii românilor, ci doar că Vladimir Putin va face rău României dacă va avea ocazia.

 

În plus, cred că una dintre raţiunile pentru care 9 mai a fost aleasă ca Zi a Europei este tocmai faptul că această dată a reprezentat prima zi de pace, prima zi a noii Europe care s-a ridicat pe ruinele lăsate de război. De aceea, este bine ca în 9 mai să serbăm doar Europa păcii, nu victoria într-un război de care românii nu l-au dort şi căruia i-au căzut victime.

 

Cât despre cea de-a treia semnificaţie, Ziua Independenţei, orice om de bună credinţă ştie că este vorba de un fals grosolan. Din 1877 şi până în 1947, nimeni nu s-a îndoit că 10 Mai este Ziua Adevărată a Independenţei. Comuniştii au lansat însă minciuna că independenţa ar fi fost proclamată în 9 mai, pentru că 10 Mai era legată mult prea mult şi mult prea direct de Familia Regală a României. La 10 Mai 1866, Carol I întemeiase Dinastia Română. În 10 Mai 1877, el proclamase independenţa României, iar la 10 Mai 1881 România a devenit regat.

 

Dar ce s-a întâmplat în acele zile de mai 1877? În 9 mai, deputatul Nicolae Fleva l-a interpelat pe ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, în privinţa relaţiilor dintre Imperiul Otoman şi România. De câteva zile, artileria turcească bombarda malul românesc al Dunării, iar artileria românească din Calafat bombarda Vidinul. În acele condiţii, Mihail Kogălniceanu afirma că legăturile de vasalitate ale României faţă de Imperiul Otoman erau rupte, iar România devenise un stat independent.

 

Parlamentul României a votat o moţiune în acest sens, iar documentul a primit semnătura şefului statului o zi mai târziu, în 10 Mai 1877. Potrivit Constituţiei din 1866, orice documente intra în vigoare doar după ce era semnat de principele domnitor. Constituţia îi oferea şefului statului largi prerogative, inclusiv dreptul de veto, adică dreptul de a anula orice iniţiativă a Parlamentului. Deci, până când o hotărâre a Parlamentului primea semnătura şefului statului era rămânea un simplu proiect, nu un document oficial. Deci, după toate regulile dreptului constituţional, România a devenit independentă în 10 Mai.

 

Independenţa a fost câştigată pe câmpurile de luptă de la sud de Dunăre. Carol I a condus armata română la victorie şi a demonstrat că este demn să devină primul Rege al României. De aceea, românii trebuie să fie recunoscători Dinastiei noastre.

 

Independenţa este doar unul dintre foarte multele motive pentru care Monarhia trebuie restaurată în România.

 

Trăiască Regele!

dle templates freefilm online


Categoria: Opinii

Ati intrat ca userul nelogat. Va rugam sa intrat in cont-ul d-voastra.
Va recomandam sa va inregistrati daca nu aveti cont.


Reclama

Reclama