Creştin-democraţii români îşi strâng rândurile. Foşti lideri ai PNŢCD încearcă să revigoreze acest curent politic

Autor: Claudiu.Padurean din 28 august 2017, Vizualizari: 946

Creştin-democraţii români îşi strâng rândurile. Foşti lideri ai PNŢCD încearcă să revigoreze acest curent politicMai mulţi foşti lideri marcanţi ai PNŢCD şi-au asumat un apel pentru renaşterea creştin-democraţiei româneşti. Acest apel a fost lansat, în mod simbolic, duminică, la Bădăcin, satul natal al lui Iuliu Maniu. Iniţiativa vine după ce PNŢCD a cunoscut o adevărată serie de dezastre politice sub conducerea lui Aurelian Pavelescu, dezastre care au culminat cu excluderea recentă a PNŢCD din PPE. Apelul de la Bădăcin a fost asumat de entităţi precum Fundaţia Corneliu Coposu şi Fundaţia Raţiu, dar şi de personalităţi marcante ale vieţii publice româneşti, după cum menţionează site-ul oficial al Fundaţiei Corneliu Coposu. Iată textul integral: 

 


Relatarea evenimentului de duminică a apărut pe site-ul Corneliu-Coposu.ro. ”Duminică 27 august 2017 la Bădăcin, judeţul Sălaj, în faţa Casei Memoriale Iuliu Maniu a avut loc lansarea unui Apel pentru renaşterea creştin-democraţiei româneşti. Apelul se doreşte o chemare la dialog şi la asumarea responsabilităţilor pentru moralizarea vieţii politice, reechilibrarea scenei politice şi necesitatea reafirmării tradiţiei şi valorilor creştin-democrate la nivel public şi instituţional. Apelul a fost citit de directorul executiv al Fundaţiei Corneliu Coposu, Ion-Andrei Gherasim. Apelul a fost iniţiat de Fundaţia Corneliu Coposu, Asociaţia 21 Decembrie 1989, Maestrul Dan Grigore, dl. Andrei Dimitriu, dl. Tudor Dunca, dl. Doru Mărieş, dl. Ionuţ Matei, dl. Antonie Popescu si dl. Ion-Andrei Gherasim. Printre primii semnatari ai acestui apel se regăsesc doamna Flavia Bălescu Coposu, doamna Rodica Coposu, doamna Ana Blandiana, Fundaţia Ion Ratiu, dl. Paul Lazarescu, dl. Costin Borc, dl. Liviu Hagea, dl. Tudor Calin Zarojanu, dl. prof. univ. dr. Dumitru Zdrenghea.


Lista semnatarilor rămâne deschisă, cei interesaţi putând să se alăture acestui demers accesând “www.corneliu-coposu.ro/apel/“.
Evenimentul a fost prefaţat de un moment comemorativ, de pomenire a familiilor Maniu, Mihalache, Coposu, Raţiu şi Diaconescu. Deschiderea evenimentului a fost făcută de Părintele Cristian Borz, paroh al Bisericii Greco Catolice din Bădăcin. Apoi Ion-Andrei Gherasim i-a mulţumit pentru prezenţă preotului ortodox Puşcaş şi a citit mesajul preotului Ioan Ghiurco, paroh al Catedralei Episcopale Ortodoxe din  Zalău. În discursul său directorul executiv al Fundaţiei Corneliu Coposu a mulţumit Fundaţiei Raţiu şi tuturor celor care se ocupă atât de restaurarea Casei Memoriale Iuliu Maniu, cât şi de cultivarea spiritului democratic în România de azi. Apoi a subliniat faptul că sensul apelului lansat duminică la Bădăcin este acela de a trezi conştiinţele individuale prin reamintirea unor modele ale sacrificiului suprem. Dacă de unele ştim numai din cartea de istorie, pe alte modele unii dintre noi le-au cunoscut direct, cum ar fi Iuliu Maniu şi Corneliu Coposu. Exemplul dat de aceştia ne obligă pe toţi. Acest mesaj a fost întărit şi de prezenţa şi de cuvântul rostit de preşedintele Asociaţiei 21 decembrie 1989, dl. Teodor Mărieş.


Iniţiatorii şi semnatarii Apelului doresc ca acest demers să fie numai începutul unui proces de coagulare a unei forţe politice capabile să-i reprezinte credibil pe românii care se regăsesc în valorile creştin-democrate şi respectă memoria celor care s-au sacrificat pentru o Românie unită şi democratică.

 

Fundaţia Corneliu Coposu”

 

Textul apelului sugerează posibilitatea înfiinţării unui nou partid.

 

”Ne adresăm tuturor celor care înţeleg că România se află azi într-o criză morală. E o criză morală pentru că e o criză de încredere în instituţiile politice, în partide, în discursul politic. E o criză morală pentru că e o criză a dialogului între mai multe Românii care se îndepărtează una de alta. E o criză morală pentru că nu mai ştim ce valori ne definesc, pentru că logica denigrării oricărei voci publice a învins logica unei critici raţionale. Câtă vreme discursul intoleranţei faţă de celălalt câştigă teren nu vom putea găsi împreună soluţii pentru a ieşi din această criză socială, politică, morală.

 

Apelul nostru vine din necesitatea de a da răspunsuri şi soluţii într-un context social plin de îngrijorări, dar fără repere.

Să nu uităm că ce se întâmplă în România de azi, de la fragilitatea instituţională până la omniprezenţa corupţiei, este rezultatul unor alegeri greşite din trecut. Comunismul a căzut în 1989, dar nici acum nu am ieşit din consecinţele dominaţiei totalitare. Prin votul românilor în 1990, 1992 şi 2000 Iliescu şi protejaţii săi au putut construi o “democraţie originală” şi un “capitalism de cumetrie”, cum chiar ei le-au definit. Apoi PNL-ul şi PDL-ul au reprezentat dreapta, dar au devenit din ce în ce mai asemănători cu pesediştii, din ce în ce mai apropiaţi de interesele economice ale acestora.

 

De la dispariţia de pe scena parlamentară a PNŢCD, nici un partid nu a mai avut forţa de a reprezenta credibil dreapta politică, anticomunismul, creştin-democraţia. Acest loc a fost lăsat gol, iar electoratul natural al acestei zone politice fie nu a fost reprezentat, fie a fost reprezentat foarte prost. Viaţa politică românească va rămâne dezechilibrată şi nereprezentativă dacă nimeni nu e capabil să umple acest gol.

 

Îi chemăm pe toţi cei care cred că pot contribui la reechilibrarea scenei politice să se angajeze într-un proces de dialog politic care să vizeze reconstruirea unei forţe politice autentic de dreapta, ataşată tradiţiilor democratice, moralei creştine, patriotismului luminat şi necesităţii continuării integrării europene.

 

O nouă clasă politică, o schimbare autentică nu pot exista fără asumarea unor identităţi politice, unor doctrine democratice. Discursurile populiste anti-sistem nu înnoiesc, ci adaugă şi mai multă confuzie, nu urmăresc ieşirea din politica demagogiei, ci vor numai să schimbe tipul de demagogie. România are azi nevoie de mai multă responsabilitate şi claritate la nivel instituţional şi individual.

 

Pentru asigurarea dezvoltării economice şi a securităţii naţionale, considerăm că nu există alternativă la apartenenţa României la UE şi NATO, cu atât mai mult cu cât evoluţia situaţiei internaţionale este îngrijorătoare, iar în imediata apropierea a graniţelor României există în ultimii ani situaţii conflictuale.

 

Azi avem nevoie de adevăr la fel ca la începutul anilor 1990. Azi există la fel de multă confuzie, la fel de multă ignoranţă politică. Dar există şi aceeaşi nevoie socială de clarificare, aceeaşi sete de adevăr.

 

Îi chemăm pe toţi cei care vor să răspundă acestui orizont de aşteptare să se întâlnească, să se aşeze la masa dialogului şi mai ales să se implice.

 

Prea multă critică, prea puţină implicare. Trebuie să regăsim mijloacele de a mobiliza social şi politic nu numai împotriva a ceva ci şi pentru ceva. Nimeni nu poate face asta singur.

 

E nevoie de o formaţiune politică reprezentativă care să poată reconstrui idealul binelui comun. În contextul românesc doctrina creştin-democrată şi tradiţia istorică a PNŢCD pot fi punctul de întâlnire al celor care vor să contribuie în mod concret la o schimbare de substanţă a vieţii noastre politice.

 

Egoismul produs de comunism şi de post-comunism, individualismul inerent actualului context economic au făcut uitat idealul binelui comun. Niciodată nu s-a văzut mai bine ca acum lipsa unui partid care nu numai să invoce binele comun, dar care să elaboreze şi să propună societăţii o viziune asupra acestui bine comun.

 

Un partid nu e în primul rând un mijloc de a câştiga puterea, e şi un loc al elaborării soluţiilor la problemele cu care se confruntă o naţiune. La aproape 28 ani de la căderea comunismului nici un partid parlamentar nu pare interesat nici de doctrină, nici de soluţii, nici de spunerea adevărului despre trecut şi prezent.

 

Nimic durabil nu se construieşte pornind de la zero. Dreapta după 1990 s-a construit în jurul unei fundaţii solide reprezentate de PNŢCD-ul condus de Seniorul Corneliu Coposu. Militanţii şi votanţii de atunci au rămas orfani. O tradiţie nu înseamnă o siglă, un sediu sau o formă juridică. De 17 ani PNŢCD-ul a devenit o umbră a lui însuşi, auto-marginalizat, sfâşiat în mai multe tabere, irelevant politic. Aparent pragmatismul politic ne-ar spune că nimic nu se mai poate construi pe aceste vestigii. Şi totuşi asta ne-ar face să ignorăm faptul că spiritul PNŢCD se regăseşte în sufletele multor români.

 

Nu întâmplator naţional-ţărăniştii au fost identificaţi, atât în timpul perioadei comuniste, cât şi după 1989, drept principalul adversar al celor care doreau să ţină România captivă în lipsa de democraţie, în ignoranţă, ruptă de valorile occidentale. PNŢCD a reuşit să fie în acelaşi timp apărătorul autenticei idei naţionale şi al unei democraţii cu adevărat europene. Dispariţia acestui important vector democratic şi patriotic a lăsat câmpul liber dominaţiei urmaşilor PCR/FSN, iar rezultatele se văd.

Azi, unii ar vrea să uite că naţional-ţărăniştii au existat. Dar nimeni nu poate nega implicarea decisivă a reprezentanţilor Partidului Naţional în Marea Unire din 1918. Nimeni nu poate nega implicarea eroică a naţional-ţărăniştilor împotriva tuturor dictaturilor, împotriva comunismului, împotriva neocomuniştilor. Nimic nu poate murdări o istorie a credinţei în România.

 

O astfel de tradiţie nu poate fi confiscată de o ştampilă. PNŢ a renăscut miraculos în decembrie 1989 prin PNŢCD. Spiritul acestui partid poate renaşte şi azi.

 

În 1990 existau doar foştii deţinuţi politici, fără alte resurse decât cele simbolice. Azi, există infinit mai multe mijloace de comunicare pentru a-i reuni pe toţi cei care vor să pună umărul la renaşterea spiritului de rezistenţă care i-a caracterizat totdeauna pe fruntaşii şi pe militanţii acestui partid. Azi nu mai e nevoie să rezistăm împotriva gloanţelor sau a torţionarilor, preţul pe care îl plătim e infinit mai mic, dar nevoia de a oferi o autentică alternativă e la fel de mare.

 

Numai înscrierea într-o astfel de tradiţie ne va da forţa morală de a propune o adevărată schimbare. Alături de noi vor veni oamenii care înţeleg că valorile statului de drept, ale democraţiei, ale moralei în politică nu pot fi apărate numai retoric. Trebuie apărate de oameni care cred în ele, trebuie apărate de oameni care pot să acţioneze împreună în numele acestor valori.

Iar primul pas al acestei acţiuni este să-ţi recunoşti rădăcinile, să asumi identitatea care a cultivat totdeauna acele valori, indiferent de preţ. Nu există asumare fără risc, iar asumarea riscurilor de imagine este irelevantă în faţa asumării sângelui vărsat pentru apărarea acestor valori.

 

Azi avem multe discursuri populiste, dar patrioţii sunt rari pentru că din ce în ce mai mulţi români nu se mai regăsesc în ţara lor. Îi invităm pe toţi oamenii, toate grupurile formale şi informale care cred că pornind de la valorile creştin-democraţiei vom putea da motive românilor să creadă în viitorul ţării lor.

 

 Dacă ne privim în ochi, ştim că nu avem de ales. Criza democraţiei româneşti, falsele valori care domină societatea noastră, criza de încredere care face ca milione de români să plece dincolo de graniţe sunt toate rezultatul inacţiunii fiecăruia dintre noi.

Fiecare are o responsabilitate, fiecare ar putea să schimbe ceva dacă s-ar uni cu cel care crede în aceleaşi valori, cu cel care refuză să mai fie călcat în picioare. La 100 de ani de la Marea Unire, la aproape trei decenii de tranziţie fără sfârşit, avem nevoie mai mult ca niciodată de o platformă politică şi vocaţională capabilă să aducă soluţii, capabilă să readucă oamenii către acţiunea politică, capabilă să pună morala şi patriotismul în centru acţiunilor sale.

 

Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

dle templates freefilm online


Categoria: Politica

Ati intrat ca userul nelogat. Va rugam sa intrat in cont-ul d-voastra.
Va recomandam sa va inregistrati daca nu aveti cont.


Reclama

Reclama