Cum a argumentat Iuliu Maniu Unirea de la Alba Iulia

Autor: Claudiu.Padurean din 1 decembrie 2017, Vizualizari: 722

Cum a argumentat Iuliu Maniu Unirea de la Alba IuliaMarele om de stat român a sintetizat dorinţele românilor ardeleni într-un discurs istoric, ţinut la 1 Decembrie 1918, pe care îl reproducem în continuare. Intertitlurile aparţin redacţiei.


”Dacă privim îndărăt, la suferinţele îndurate de neamul Românesc, dacă ne amintim de sângele vărsat, nu ştim cum să mulţumim lui Dumnezeu că ne este dat nouă, celor din generaţia de acum, să trăim timpuri de înălţare. În aceste momente solemne, ne vom purta vrednici de timpurile pe care le trăim. Vrednicia noastră se judecă după înţelepciunea, cuminţenia şi înălţarea sufleteasc, cu care se aduc hotărâri chemate să croiască soarta noastră.

Ne simţim ca orbul care de zeci de ani n-a văzut lumina zilei, când printr-o binefacere dumnezeiască i se deschid ochii şi vede lumina sfântă a soarelui. Noi suntem aici ochii poporului, care văd azi lumina libertăţii neamurilor. Înainte de a lua hotărâri, trebuie să ne închinăm înaintea acelora care au ajutat ca lumina aceasta să străbată norii. Aceştia sunt vitejii din glorioasa armată română, conduşi de marele lor căpitan, Regele Ferdinand. Nu pot vorbi mai departe până ce nu las să închinăm capetele noastre înaintea celor morţi şi apoi înaintea celor vii, care au luptat pentru înfăptuirea idealului unităţii Românilor.

 

”Fiecare popor trebuie să se constituie într-un singur stat”

 

Istoria ne-a învăţat că nu trebuie să aşteptăm nimic de la împăraţii străini şi de la fiii altor neamuri, ci de la propriile noastre puteri. Adevărul ce ne călăuzeşte acum e că singura forţă care ne poate ţinea în viitor e aceea provenită din unirea tuturor Românilor. Ce aş putea adăuga încă, ca să întărim convingerea în noi, că unirea tuturor Românilor este o necesitate de viaţă a Românilor de pretutindeni. Această unire noi avem dreptul să o pretindem pe baza fiinţei noastre unitare naţionale. Suntem toţi de aceeaşi tradiţie şi cu aceleaşi aspiraţiuni naţionale! Ce ar mai putea să împiedice ca această unire care există în noi, în sufletele noastre, să se înfăptuiască în realitate, ca această naţiune română să fie un trup şi suflet?!

Toată lumea a recunoscut acum că fiecare popor trebuie să se constituie într-un singur stat, că numai aşa poate contribui la înaintarea civilizaţiei mondiale, conform însuşirilor sale proprii. Îndeosebi noi, Românii din Ardeal şi Ungaria, suntem în drept să cerem unirea, fiindcă aci, la noi, e leagănul Românismului. Numai o crudă barbarie poate împiedeca ca însăşi vatra, leagănul să fie despărţit, să rămână separat, atunci când toate celelalte se unesc. Şi Ardealul trebuie să fie o parte întregitoare din corpul naţiunii române. În afară de dorinţa noastră obştească de a ne apropia de sânul mamei noastre, toate argumentele ştiinţifice şi sociologice întăresc justiţia revendicării noastre, ele au înfăptuit România Mare. Aclamările Dumneavoastră cu care aţi întâmpinat proiectul de rezoluţie ce vi s-a cetit înainte arată dorinţa noastră vie, care e şi dorinţa lumii culte, care stă alăturea de noi.

 

”Marele Sfat Naţional Român declară că nu voieşte un imperiu de asuprire”

 

Nimic dar nu poate sta în cale să înfăptuim această dorinţă. Trebuie să cerem încorporarea, fără întârziere şi pe veci, într-un singur Stat al tuturor Românilor. Când voim să înfăptuim acest ideal al nostru, nu dăm numai de prieteni – ci şi de o întreagă tabără de oameni care voiesc să împiedice cu toate mijloacele unirea. Pentru înlăturarea oricărei îndoieli a străinilor asupra ce voim să facem prin unitatea noastră naţională – Marele Sfat Naţional Român declară că nu voieşte un imperiu de asuprire. Nu voim din asupriţi să devenim asupritori. Voim să asigurăm libertatea pentru toţi şi dezvoltarea pentru toate popoarele conlocuitoare. Marele nostru Sfat Naţional ţine să accentueze că urmează vechiul nostru proverb: Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face.

Noi voim pe acest pământ al României Mari să întronăm libertatea naţională pentru toţi.

Voim ca fiecare naţiune să se poată cultiva în limba ei, să se roage la Dumnezeu în credinţa ei şi să ceară dreptate în limba ei.

Noi, care am vărsat lacrimi văzând limba noastră scoasă din şcoli, biserici, justiţie nu o vom lua altora. Nu vom lua putinţa vieţii de la alţii. Nu voim să trăim din sudoarea altora, pentru că noi putem trăi din vrednicie şi puterea noastră, prin munca noastră. Numai printr-un egim democratic putem întări Ţara noastră Românească, mai ales când trebuie să ţinem seama de cerinţele vieţii moderne de stat, numai având un regim de drepturi şi libertăţi înlăuntul ţării vom avea tărie să validăm cauza noastră în afară. Deplina libertate a tuturor straturilor sociale e o garanţie pentru binele ţării. De aceea, Marele Sfat Naţional Român a pus în proiectul lui de rezoluţie acel punct care vorbeşte de înfătuirea regimului democratic.

 

”Trebuie să avem nu numai o independenţă naţională, ci şi o independenţă economică”

 

Noi suntem un popor de ţărani. Tot ce vedem înaintea noastră în haine negre şi cu frunţi luminate a ieşit din popor. Niciunul nu poate zice că obârşia lui nu este de la plugul român, de la pământul românesc, de unde îşi scoate credinţa lui în viitor. De aceea, Marele Sfat Naţional cere o reformă agrară radicală ca să împartă pământ ţăranilor, ca această clasă ţărănească, izvorul nesecat al forţelor, să fie puternică.

Un neajuns în structura naţiunii noastre este că industria şi comerţul nu ne sunt dezvoltate.

Trebuie să avem nu numai o independenţă naţională, ci şi o independenţă economică, să avem toate din puterile şi munca noastră. Să dăm, dar, toate libertăţile acelei clase care va contribui la dezvoltarea industriei şi comerţului nostru. Suferinţele îndurate de clasa meseriaşilor şi muncitorilor în Apus, luptele îndurate de clasa meseriaşilor şi muncitorilor în Apus, luptele ce le-au dus ne pun în poziţie să ştim ce măsuri trebuiesc luate de cu vreme pentru înaintarea acestei clase de meseriaşi şi muncitori. Trebuie să pofităm de experienţele altora. Trebuie să ne silim ca structura socială a Neamului Românesc să corespundă cerinţelor moderne.

Trebuie apoi să ţinem seama de greutăţile unei tranziţii la unire. De aceea, Marele Sfat Naţional a hotărât ca, până la întrunirea Constituantei, să dea ţinuturilor noastre o autonomie provizorie, ca această tranziţie să se facă fără greutate... Căci nu în 2-3 zile se poate face o perfectă unitate în organizaţia administrativă şi judiciară.

 

”Să se aplice frăţietatea universală”

 

Naţiunea noastră nu poate lăsa, apoi, din vedere întocmirea generală viitoare a omenirii. Trebuie să ne spunem dar cuvântul şi în această chestiune, cerând ca în legăturile mari internaţionale să nu domnească rigiditatea unei suveranităţi, ci să se aplice frăţietatea universală, iar printr-un juriu internaţional să se împiedice în viitor conflictele cu arme.

Salutăm pe Bucovineni, fraţii care au suferit acelaşi jug şi s-au unit acum cu România.

Cu noi, românii, au suferit jugul neamuri întregi: Cehii, Slovacii, Polonii etc. Trebuie să constatăm că lupta lor fără preget pentru independenţă şi dezrobirea lor naţională a fost o pildă luminoasă pentru noi. Experienţele lor, faptele lor eroice au fost pentru noi momente de înălţare şi întărire, ca să mergem şi noi pe acea cărare, ca să ne înfăptuim şi noi idealul naţional, ca să mergem şi noi pe acea cale pentru realizarea visului nostru.

Trebuie doar să ne aducem aminte şi de ei şi să le trimitem un dulce salut, dorindu-le întreaga fericire.

Avem să mai mulţumim armatelor glorioase ale Antantei şi diplomaţilor ei.

E o datorie a noastră să soluţionăm această alianţă a naţiunilor Antantei.

Vă rugăm să primiţi unanim proiectul nostru de rezoluţiune. Acest proiect arată cărarea pe care mergând înainte ne vom putea atinge idealul şi să punem temelia unei Românii Mari şi unite, care în veci are să fie, ca în ea se se înfăptuiască spiritul desăvârşitei democraţii şi dreptatea socială”

dle templates freefilm online


Categoria: Reportaj

Ati intrat ca userul nelogat. Va rugam sa intrat in cont-ul d-voastra.
Va recomandam sa va inregistrati daca nu aveti cont.


Reclama

Reclama