Pagina de istorie: Cum a devenit împăratul Napoleon al III-lea ”naşul României”

Autor: bianca.padurean din 23 ianuarie 2018, Vizualizari: 726

Pagina de istorie: Cum a devenit împăratul Napoleon al III-lea ”naşul României”În 24 ianuarie 1859, Bucureştiul era în fierbere. Adunarea Electivă a Principatului Valahiei trebuia să aleagă un principe care să conducă ţara. După mari frământări, a fost ales un colonel, pe numele său Alexandru Ioan Cuza, care fusese ales cu câteva zile înainte, în 5 ianuarie, domnitor al Moldovei. Astfel, lua naştere un nou stat, Principatele Unite Române, care avea să devină apoi România. Dintre suveranii Europei, unul singur susţinea deschis Unirea: împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, potrivit RFI.


În 1853, a izbucnit un conflict care a opus Rusiei o coaliţie formată din Imperiul Otoman, Franţa, Marea Britanie şi Sardinia. Conflictul a devenit cunoscut sub numele de Războiul Crimeii, pentru că principalele operaţiuni militare au fost purtate în Peninsula Crimeea şi în Dobrogea. Rusia a fost înfrântă şi a fost nevoită să retrocedeze, în 1856, Principatului Moldovei trei judeţe din sudul Basarabiei, ceea ce însemna că ruşii pierdeau controlul gurilor Dunării.

 

Marile puteri europene s-au întrunit în Conferinţa de Pace de la Paris şi au căutat o soluţie pentru a preîntâmpina noi conflicte provocate de Rusia. Împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, a propus crearea unui stat-tampon, format din principatele Moldovei şi Valahiei. Otomanii considerau aceste două principate drept provincii privilegiate ale Imperiului, însă, în fapt, ele se bucurau de o mare autonomie.

Soluţia propusă de Napoleon al III-lea a stârnit opoziţia altor mari puteri, precum Austria sau Imperiul Otoman, de aceea a fost găsită o soluţie de compromis: cele două principate urmau să alcătuiască un fel de uniune, cu legi şi cu unele instituţii comune, dar conduse fiecare de câte un principe şi fiecare cu parlamentul ei, intitulat adunare obştească.

În 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost proclamant principe al Moldovei. 19 zile mai târziu, deputaţii din Principatul Valahiei, întruniţi la Bucureşti, căutau şi ei un principe. Deputatul Vasile Boerescu a găsit o soluţie ingenioasă: să îl aleagă principe tot pe Alexandru Ioan Cuza. Sub presiunea unei mase de 30.000 de oameni ieşiţi pe străzile Bucureştiului, deputaţii au votat propunerea. Astfel, Unirea era înfăptuită peste voinţa marilor puteri.

 

Împăratul Napoleon al III-lea a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a susţine Unirea, iar, în cele din urmă, Alexandru Ioan Cuza a fost recunoscut drept principe de marile puteri, care însă au recunoscut Unirea doar pe durata domniei sale.

 

Citiţi mai multe în Pagina de istorie.

dle templates freefilm online


Categoria: Social

Ati intrat ca userul nelogat. Va rugam sa intrat in cont-ul d-voastra.
Va recomandam sa va inregistrati daca nu aveti cont.


Reclama

Reclama