Pagina de istorie: 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, susţinută şi de Franţa

Autor: bianca.padurean din 27 martie 2018, Vizualizari: 1 324

Pagina de istorie: 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, susţinută şi de FranţaÎn urmă cu 100 de ani, Sfatul Ţării de la Chişinău repara o mare nedreptate istorică. Deputaţii basarabeni votau Unirea cu Regatul României, după 106 ani în care pământul românesc dintre Prut şi Nistru se aflase sub ocupaţie rusească. Din partea României, meritul pentru Unire le-a revenit în primul rând Regelui Ferdinand I şi Reginei Maria, precum şi unei personalităţi istorice care a fost efectiv demonizată în perioada interbelică de către adversarii săi politici: marele om de stat Alexandru Marghiloman.


La începutul anului 1918, situaţia României era disperată. Rămasă singură pe Frontul de Est, după ce în Rusia a izbucnit Revoluţia Bolşevică, România a fost nevoită să ceară armistiţiu şi să înceapă negocierile pentru o pace separată cu Puterile Centrale. Sub ocupaţie germană, austro-ungară, bulgară şi otomană se aflau Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, însă Armata Română reuşise să apere Moldova. În aceste condiţii, prim-ministrul liberal Ion I.C. Brătianu a demisionat, iar după o serie de convulsii politice, Regele Ferdinand I a convenit să ofere conducerea Guvernului fruntaşului conservator Alexandru Maghiloman, care era bine văzut de germani şi de austro-ungari.

 

Noul Guvern s-a confruntat cu o problemă imensă. Pe front, ostilităţile încetaseră, însă în România şi în Basarabia, care devenise o republică autonomă în cadrul Rusiei, dezertorii bolşevici provocau dezordini grave. Mai mult, Adunarea Naţională Ucraineană a decretat că Basarabia este parte a Ucrainei. În aceste condiţii, deputaţii basarabeni din Sfatul Ţării au cerut sprijinul României. Armata Română a trecut Prutul în ianuarie 1918.

 

În luna martie, o delegaţie basarabeană, în frunte cu Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa şi Daniel Ciugureanu a ajuns la Iaşi, pentru a negocia Unirea. Alexandru Marghiloman a cerut părerea reprezentanţilor diplomatici ai ţărilor aliate cu România. Cel mai puternic sprijin a venit din partea Franţei. De asemenea, Alexandru Marghiloman a negociat şi cu reprezentanţii Puterilor Centrale, iar Germania şi-a manifestat acordul. În aceste condiţii, în data de 27 martie, Sfatul Ţării a votat Unirea cu Regatul României.

 

Citiţi mai multe în Pagina de istorie a RFI.

dle templates freefilm online


Categoria: Reportaj

Ati intrat ca userul nelogat. Va rugam sa intrat in cont-ul d-voastra.
Va recomandam sa va inregistrati daca nu aveti cont.


Reclama

Reclama