Pagina de istorie: Colectivizarea României, prilej de crime, torturi, arestări şi deportări

Autor: bianca.padurean din 23 aprilie 2018, Vizualizari: 514

Pagina de istorie: Colectivizarea României, prilej de crime, torturi, arestări şi deportăriÎn 23 aprilie 1962, primul secretar al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, anunţa festiv încheierea colectivizării agriculturii. Decizia de a confisca pământurile ţăranilor a generat una dintre cele mai mari drame din istoria recentă a României. Colectivizarea României a fost însoţită de crime, torturi, arestări şi deportări, scrie RFI în Pagina de istorie.


În anul 1962, Gheorghe Gheorghiu-Dej anunţa că gospodăriile colective însumau 96 la sută din suprafaţa agricolă a ţării. De colectivizare au scăpat doar unele sate din zona de munte. Colectivizarea agriculturii a început în martie 1949, iar acest proces a fost însoţit de o represiune deosebit de dură, îndreptată în special împotriva proprietarilor de mari suprafeţe de pământ şi a ţăranilor bogaţi. În România, familiile de ţărani deţineau, în medie, câte patru hectare de teren, pământ primit în urma reformei agrare înfăptuite de Regele Ferdinand I în anul 1921. În anul 1945, după Cel de-al Doilea Război Mondial, guvernul comunist condus de Petru Groza a decis să confişte proprietăţile mai mari de 50 de hectare, sub masca unei noi reforme agrare. Astfel, Guvernul a confiscat mai mult de 1.000.000 de hectare, împreună cu maşinile agricole şi animalele celor care au fost denumiţi în jargonul comunist ”moşieri”. Însă ţăranii care au primit aceste suprafeţe de teren nu au avut prea mult timp să se bucure de ele. În martie 1949, comuniştii au început colectivizarea agriculturii. Ţintele lor erau, de această dată, ţăranii cei mai gospodari, mai muncitori şi mai avuţi, care au fost stigmatizaţi cu termenul de chiaburi.

 

Comuniştii au eşuat în tentativa lor de a-i convinge pe ţăranii români să renunţe la proprietăţile lor. În aceste condiţii, mulţi oameni au fost executaţi sau arestaţi, torturaţi şi internaţi în spitale de psihiatrie, pentru ca familiile lor să fie silite să renunţe la pământ, preluat de cooperativele agricole de producţie. Mulţi oameni au fost deportaţi, pur şi simplu, în Bărăgan, iar terenurile, casele, animalele şi maşinile lor agricole au fost preluate cu forţa. Uneori, acţiunea în forţă a comuniştilor a determinat adevărate răscoale, precum cea a moţilor din Beliş. În astfel cazuri, liderii răsculaţilor au fost asasinaţi în stil mafiot, cu un glonţ în ceafă, fără să fi fost judecaţi.

În anul 1962, colectivizarea era încheiată, iar agricultura românească era organizată într-un sistem care s-a dovedit falimentar.

 

Aflaţi cum afectează şi azi România colectovizarea comunistă din Pagina de istorie.

 

dle templates freefilm online


Categoria: Reportaj

Ati intrat ca userul nelogat. Va rugam sa intrat in cont-ul d-voastra.
Va recomandam sa va inregistrati daca nu aveti cont.


Reclama

Reclama